Comunicat din data de 23 octmbrie 2014

 

Plata drepturilor salariale către angajaÅ£i este posibilă, chiar dacă există poprire asigurătorie a conturilor bancare aparÅ£inând agenÅ£ilor de muncă temporară

 

În cursul anului 2014, DirecÅ£ia Generală Antifraudă Fiscală a demarat verificări pe linia prevenirii ÅŸi combaterii evaziunii fiscale, care se manifestă în domeniul muncii nedeclarate ÅŸi subdeclarate, în cadrul unui proiect pilot vizând creÅŸterea conformării fiscale în domeniul impozitului pe salarii ÅŸi contribuÅ£iilor sociale.

Proiectul este subsecvent prevederilor Strategiei de conformare fiscală elaborată pe baza evaluării riscurilor la nivelul AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Administrare Fiscală, în contextul asumării angajamentelor convenite cu Uniunea Europeană ÅŸi Fondul Monetar InternaÅ£ional ÅŸi este realizat în scopul prevenirii ÅŸi combaterii muncii nedeclarate ÅŸi/sau subdeclarate, în scopul sprijinirii concurenÅ£ei loiale în mediul de afaceri, respectiv a protejării angajaÅ£ilor prin creÅŸterea nivelului de securitate socială. Acest proiect a fost anunÅ£at public încă din 23.04.2014, prin comunicatul de presă anexat, care se poate regăsi ÅŸi pe site-ul www.anaf.ro la adresa https://static.anaf.ro/static/3/Anaf/907483.pdf.

În acest context, suplimentar faţă de acÅ£iunile care vizează combaterea muncii nedeclarate, verificările au fost extinse ÅŸi la contribuabili autorizaÅ£i ca agenÅ£i de muncă temporară, având în vedere împrejurările specifice în care aceÅŸtia îÅŸi desfăşoară activitatea. Riscul fiscal evaluat este caracterizat de discrepanÅ£a majoră dintre  veniturile la care se stabilesc ÅŸi plătesc obligaÅ£ii fiscale, de regulă salariul minim în România ÅŸi a celor considerate neimpozabile de agenÅ£ii de muncă temporară, semnificativ mai mari decât cele impozabile, diurna medie plătită fiind de aproximativ 1500 de euro pe lună. Au fost constatate însă È™i cazuri extreme,  în care veniturile asupra cărora s-a plătit impozit È™i contribuÈ›ii sociale au fost la nivelul salariului de baza minim brut pe È›ară pentru un program de lucru parÈ›ial de 2 ore pe zi ( reprezentând 322 lei în 2014), în timp ce diurna neimpozabilă a atins È™i 2000-2500 euro.

Specificul acestei activităţi constă în faptul că agentul de muncă temporară încheie separat un contract de muncă temporară cu fiecare salariat temporar ÅŸi un contract de punere la dispoziÅ£ie cu utilizatorul. În aceste condiÅ£ii, fiecare angajat cunoaÅŸte de la începutul misiunii de muncă temporară locul de desfăşurare a activităţii ÅŸi îÅŸi asumă obligaÅ£iile menÅ£ionate în contractul de muncă temporară.

Astfel, diferenÅ£a dintre salariul minim din România, la care se plătesc obligaÅ£iile fiscale ÅŸi salariul minim din statul membru al Uniunii Europene în care lucrătorul este pus la dispoziÅ£ia unei întreprinderi utilizatoare, pe care agentul de muncă temporară are obligaÅ£ia să îl asigure conform legislaÅ£iei în vigoare, este plătită cu titlu de diurnă pe care agentul de muncă temporară o consideră venit neimpozabil.

Această metodă, prin care a fost disimulată plata unor drepturi de natură salarială a fost utilizată pentru a nu fi înregistrate ÅŸi virate la bugetul consolidat al statului obligaÅ£iile fiscale constând în impozit pe venit ÅŸi contribuÅ£ii sociale, fiind de natură să genereze distorsiuni concurenÅ£iale pe piaÅ£a muncii ÅŸi să afecteze nivelul de securitate socială al angajaÅ£ilor.

Constatările au fost extinse la nivelul întregii ţări ÅŸi efectuate pe baza unei metodologii de control la contribuabilii autorizaÅ£i ca agenÅ£i de muncă temporară care au înregistrat venituri din prestarea unor servicii externe. Pentru instrumentarea acestor cazuri ÅŸi pentru asigurarea unei abordări unitare s-a colaborat cu InspecÅ£ia Muncii din Ministerul Muncii, Familiei, ProtecÅ£iei Sociale ÅŸi Persoanelor Vârstnice, ÅŸi cu DirecÅ£ia Generală de LegislaÅ£ie Cod Fiscal ÅŸi Reglementări Vamale din Ministerul FinanÅ£elor Publice.

Având în vedere aspectele constatate, coroborate cu prevederile legale incidente, sumele acordate cu titlu de diurnă au fost reîncadrate din punct de vedere fiscal de asemenea având în vedere împrejurările în care au fost săvârÅŸite faptele, au fost sesizate organele de urmărire penală.          În ceea ce priveÈ™te măsurile asigurătorii dispuse È™i instituite în timpul controalelor antifraudă la contribuabilii verificaÈ›i pentru asigurarea recuperării prejudiciilor È™i împiedicarea înstrăinarii patrimoniului, vă informăm că poprirea asigurătorie a conturilor bancare aparÈ›inând agenÈ›ilor de muncă temporară nu este de natură a afecta plata drepturilor salariale către angajaÈ›i, în cauză fiind aplicabile prevederile art 149, alin (12), lit. a) din Codul de procedură fiscală, aÈ™a cum de altfel rezultă È™i din adresele de înfiinÈ›are a popririi transmise de organele fiscale.

Precizăm faptul că, în materie fiscală prescripÅ£ia dreptului de a stabili obligaÅ£ii fiscale este prevăzută la art. 91 din OrdonanÅ£a Guvernului nr. 92/2003 republicată, privind Codul de procedură fiscală care stipulează că dreptul organului fiscal de a stabili obligaÅ£ii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, respectiv în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârÅŸirea unei fapte prevăzute de legea penală.

În ceea ce priveÅŸte statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaÅ£ia civilă din România precizăm că activitatea acestuia face obiectul unor reglementări speciale, aprobate prin Legea nr. 223/2007. Reglementări speciale există È™i în situaÈ›ia  personalului navigant maritim, a personalului din domeniul transportului rutier È™i feroviar  international etc., drepturile acordate acestor categorii de personal nefiind asimilate celor acordate de agenÈ›ii de muncă temporară.

  Harta DGAF
bucurestiploiestigalaticraiovabrasovtimisoaraclujiasi